Acest curs nu mai poate fi achiziționat.

Locație:

420 RON - INDIVIDUAL

650 RON - CUPLU (2 persoane)

Toate prețurile includ TVA.

Seminar online de 2 zile

4-5 Iulie 2026

Sâmbătă și Duminică între orele 10:00-19:00

(2 pauze de 20 de minute și o pauză de masă de o oră și jumătate)

❗ATENȚIE❗

Accesul persoanelor sub 18 ani nu este permis❗

Odată realizată plata, veți primi pașii pentru a putea participa la seminar.
Vă rugăm să furnizați o adresă de e-mail validă pentru a primi datele de acces!
La plasarea comenzii vei primi automat pe e-mail un document PDF cu toate datele de logare online pentru întâlnirea Zoom.
IMPORTANT! Accesul la seminar se face video și audio pentru o interacțiune maximă între trainer și participanți. Condiții minime pentru a participa:
* Conexiune internet bună și foarte bună
* Preferabil acces de pe laptop, dar se poate și de pe telefon
* Cameră și microfon – pot fi de la calculator/telefon, ideal ar fi să fiți la calculator. Pentru a putea să ne vedem și să ne auzim e nevoie să se instaleze aplicația Zoom. Astfel vom avea contact în timp real video și audio.

FRAGMENTAREA SUFLETELOR ȘI DISOCIEREA DE REALITATE

 Imaginează-ți că ai în mână un pahar cu apă și, din neatenție, îl scapi, cade pe podea și se sparge în zeci de bucăți. Va trebui să iei repede o mătură și să strângi cioburile pentru a nu călca - tu sau altcineva drag - pe ele pentru că v-ați răni, ați sângera. Acele bucăți de pahar nu se mai pot lipi, dar le poți vedea și strânge de pe podea. 

 Dar ce ai spune dacă ți-aș zice că scăparea din mână a acelui pahar nu a fost deloc întâmplătoare, așa cum nimic în viață nu este întâmplător, accidental sau coincidență? Ai scăpat paharul din mână într-un moment în care ai fost cu mintea, sufletul sau energia în altă parte. Poate te-ai gândit la o nedreptate pe care ai văzut-o sau ai simțit-o mai devreme sau de care ți-ai amintit, iar creierul s-a concentrat acolo, pe acel moment. Erai în altă parte; sau cel puțin o parte din tine era. O parte din tine era în acel moment din trecut la care te gândeai, iar altă parte era în prezent, ținea în mână paharul cu apă. Creierul se concentrează pe un singur lucru odată, nu pe mai multe, și îl alege pe cel mai important pentru tine atunci. Dacă în acel moment te gândești la ce ți s-a întâmplat în urmă cu câteva minute sau ore, pentru creier acela este momentul prezent, iar paharul cu apă devine neimportant; deci mușchii mâinii se relaxează și paharul cade. 
Dacă cu gândul ești într-o parte, iar cu paharul în altă parte, se numește că ești fragmentat. Ești rupt în două bucăți care se află în momente diferite ale zilei. Iar spargerea paharului în bucăți are rolul să îți arate că și tu ești, în acel moment, în bucăți și că trebuie să te readuni. Amintește-ți de câte ori ți s-a spus că ești cu capul în nori, că ești împrăștiat, distrat sau neatent. Asta s-a întâmplat pentru că în tine, în acel moment, erau mai multe bucăți sau fragmente care făceau, fiecare, altceva: unul se gândea la un conflict, altul se gândea la mâncare, altul la mers acasă, etc.

 Acestea sunt situații obișnuite, pe care le trăiești și le trăim cu toții zi de zi. 
Dar ce se întâmplă atunci când trecem printr-o traumă puternică, printr-o întâmplare care ne marchează la maxim? Șocul poate fi atât de intens încât o parte din noi - cea care suferă - se detașează sau o respingem pentru că suferința este prea mare. Acesta este un mecanism inconștient de protecție; este numit disociere în psihologie și fragmentare de cei care studiază planul sufletesc. Acest mecanism ne ajută să mergem mai departe fără să cădem sub greutatea suferinței. 
Dacă moare cineva drag pe neașteptate, acea parte care a avut șocul se fragmentează, se separă, iar restul face față vieții. Doar că, de cele mai multe ori, fragmentele din noi au rămas acolo, în acel moment al șocului, iar noi am rămas incompleți. Cu ce umplem golurile? Cu dependențe de toate felurile, cu relații toxice, cu comportamente care ne îndepărtează de cine suntem cu adevărat. Ne punem măști pentru a părea altcineva și a nu se vedea cât suferim. Doar că fiecare fragment din noi rămâne în timpul și în realitatea aceea în care s-a întâmplat trauma.
Este ca și cum ne despărțim de o parte din noi care ne reamintește de un șoc, de un eveniment sau de o perioadă pe care vrem să o uităm sau de care ne este rușine. De aceea, părțile din noi pe care le respingem și vrem să le negăm vor forma ceea ce Carl Jung a numit Umbra.

 Fiecare fragmentare sau disociere lasă o amprentă asupra sistemului nervos și ne face din ce în ce mai sensibili. Cu cât trecem prin mai multe traume, cu atât se rup mai multe bucăți din noi pe care vrem să le uităm pentru a nu mai suferi. Ne schimbăm, devenim altcineva, și nu neapărat într-un sens constructiv.

 Fragmentarea afectează Sufletul, esența noastră, iar unii numesc asta pierderea Sufletului. Este atunci când avem senzația de amorțeală, de gol interior, când ne este dor de „acasă” fără să înțelegem că acel acasă este Sufletul nostru. 

 Unii oameni ne ajută să ne fragmentăm, în timp ce alții, prin prezența lor, ne ajută să adunăm fiecare parte pierdută din noi și ne fac să ne simțim din nou întregi, așa cum am fost odată.

Cum recunoaștem fragmentarea? 
Cum facem reintegrarea părților scindate din noi? 
Cum permitem Sufletului să se reîntregească fără ca mintea să saboteze acest proces? 
Cum facem pace cu trecutul nostru? 
Cum readucem aici și acum părțile negate, cele care sunt într-o altă realitate, pe altă linie temporală?

 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care voi încerca să dau răspuns. Dacă vrei să afli mai multe informații decât ceea ce știai până acum, te aștept la un seminar ce va avea loc la Brașov sâmbătă, 04.07 și duminică, 05.07. Evenimentul va fi găzduit de hotelul Aro Palace, și poate fi accesat atât în sală cât și online, pe Zoom.

Te aștept cu drag.

Binețe, Om înțelept!

~ Edith Elisabeta Kadar